Descriere
Masuratorile gravimetrice indica variatii ale campului gravitational al Pamantului cauzate de diferentele laterale in densitatea solului, a rocii subterane, de prezenta golurilor naturale sau a structurilor antropice. Masurand schimbarile spatiale in campul gravitational, pot fi determinate variatiile conditiilor subterane.
Studiile gravimetrice detaliate (denumite in mod obisnuit sondaje micrigravimetrice) sunt utilizate pentru investigatii geologice de suprafata, studii geotehnice, de mediu si arheologice. Aplicatiile geologice si geotehnice includ caracteristicile structurale ale rocii de baza, localizarea canalelor ingropate, depistarea golurile si a zonelor cu densitate scazuta in fundatii. Aplicatiile de mediu includ caracterizarea amplasamentului, studiile apelor subterane, caracterizarea depozitului de deseuri si amplasarea rezervoarelor de stocare subterane.
Metoda gravimetrica realizeaza masuratori ale variatiilor gravitatiei, in statii pozitionate de-a lungul unui profil sau a unui grid de masura, in raport cu o valoare de gravitate a statiei de baza locale. Rezultatele obtinute sunt apoi corectate pentru alte efecte care provoaca variatii ale gravitatiei. Variatiile sau anomaliile laterale rezultate pot fi apoi atribuite variatiilor laterale ale densitatilor materialelor subterane. Datele sunt interpretate prin crearea unor modele de densitate consistente din punct de vedere geologic care produc valori gravimetrice similare cu cele observate in datele achizitionate.
Datele obtinute in urma masuratorilor contin anomalii care sunt formate din efecte regionale profunde si locale de mica adancime. Efectele locale de mica adancime sunt cele care sunt de interes in microgravimetrie. Numeroase corectii sunt aplicate datelor brute culese din teren. Aceste corectii includ latitudinea, inaltimea aerului liber, corectia Bouguer (effect de masa), mareea Pamantului si terenul. Dupa scaderea tendintelor regionale, datele ramase sau reziduale ale anomaliilor Bouguer pot fi prezentate ca un profil sau pe o harta de contur. Harta anomaliilor reziduale poate fi utilizata atat pentru interpretari calitative, cat si cantitative.
Etapele de edezvoltare a proiectului:
Planificarea lucrarii
Proiectarea masuratorilor
Stabilirea geometriei punctelor de masura
Implementarea proiectului (Verificarea la fata locului a planului de inspectie, amplasarea statiilor de masura, stabilirea unei statii de baza sau a statiilor de baza, obtinerea locatiei si cotei statiilor de masurare,etc)
Controlul calitatii datelor
Procesarea datelor (Corectii, Factor de contor, Deriva instrumentului, Mareea Pamantului, Corectarea latitudinii, Corectia cotei: Corectia aerului liber si Corectia Bouguer, Corectia terenului)
Interpretarea datelor
Intocmirea raportului
Limitari:
Trebuie sa existe un contrast de densitate suficient de mare intre conditiile de fundal si caracteristica care este cercetata pentru ca aceasta din urma sa fie detectata.
O interpretare bazata doar pe datele gravimetrice nu da o corelatie unica intre posibilele modele geologice. Datele geologice si ale panzei freatice obtinute din foraj, harti geologice si date din aflorimente sau alte metode complementare de geofizica de suprafata si metode geofizice de foraj sunt de obicei necesare pentru a interpreta corect conditiile subterane din datele gravimetrice.
Datele pot fi influentate de interferente cauzate de conditiile ambientale, geologice si culturale: vant si ploaie, surse geologice de zgomot, maree, microseisme, cutremure, temperaturi extreme, topografie (in functie de obiectivele sondajului, pot fi aplicate corectii topografice), surse culturale de zgomot (autovehicule, echipamente grele, trenuri si chiar persoane care merg in apropierea gravimetrului).
0 pareri
